Sa te trezesti cu zambetul pe buze intr-o zi de miercuri, pare perfect,soarele pe cer stralucea,aroma cafelei adulmeca in toata casa,culorilor frunzelor de afara erau vi si frumoase...pana cand m-am ridicat din pat si o ameteala cumplita m-a cuprins...in secuda doi nu am mai stiut ce sa fac imi treceau tot felul de ganduri prin cap..Gandul meu zbura spre mama...incercam sa o strig ,dar nu puteam.Nu aveam forta,vlaga.
M-am trezit pe pat culcata mi se parea ca au trecut ore de cand eram pe pat,mama agitata s-a repezit spre mine cu un sarut mi-a cuprins toata fruntea...am intrebat-o ce s-a intamplat si ea mi-a raspuns ca am ametit si am cazut jos pentru cateva secunde...Ochii mamei erau inlacrimati nu mai stia ce sa faca...In momentul acela bataile inimii erau accelerate,sangele in vene pulsa tare,lacrimile din ochii mamei nu se puteau stapanii...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu