Eram pozitionata la capul crucii,cand a inceput preotul sa citeasca un fior urat m-a luat pe sirea spinarii.Intr-o fractiune de secunda scena cand te-am inmormantat si-a facut loc pe retina mea...tipetele din capul meu,plansul oamenilor...totul! Imaginatia imi juca feste,desi te simteam langa mine...stiam ca esti prezent acolo.Lacrimile din ochii mamei ma faceau tot mai slaba,sincera sa fiu nu am putut sa ma abtin,am plans.
Am incercat sa ma pun in locul tau sa simt durerea aceea pe care ai simtit-o tu atuncea...sa ma pun in locul de a sta intr-o "chestie" in care nu ai loc nici sa te rasucesti,desigur cand voi fi bagata intr-o "chestie" deaia voi fi rece.Gandindu-ma la cum te-ai simtit tu atuncea cand noi eram la capul tau si plangeam,ne luam ramas bun de la tine si aruncam cu pamant pe tine... am simtit cum plamanii,pilea nu mai aveau aer,cum ma inmoi si tremur toata....Pe parcursul slujbeii in capul meu se derulau imagini placute cu tine...am incercat sa ma intreb daca le vezi sau daca vreodata ai putut sa intrii in mintea mea,raspunsul nu mi l-am putut gasi nici acum...
Am venit acasa si m-am pus in pat...imaginile neplacute de acum doi ani erau prinse in constiinta mea...
